miercuri, 21 martie 2012

Capitolul 14:Adevarul despre Stapanul Lumii de Dincolo

                   
           P.V. Alexa

   Ochii ma usturau de atata plans,dar lacrimile nu voiau sa inceteze.Tradarea lui Rahl ma facea sa-mi doresc moartea.Cum am putut fii atat de proasta,incat sa nu-mi treaca prin minte c-ar putea sa-mi vrea puterea...?Cum de nu m-am gandit la asta?De proasta,desigur!Am fost prea preocupata de frumusetea lui...de dragostea lui...Care s-a dovedit a fi o mare farsa!
   De ce Rahl?De ce?Pur si simplu,de ce???
   Nu trebuia sa accept nicioada sa raman aici!Nu trebuia sa ma indragostesc niciodata de el!Nicioada!Nicioada!Nicioada!

           P.V. Chad

   -Andreas Robinson?l-am intrebat pe barbatul din fata mea,la care ma condu-se instructiunile de pe scrisoare.
   -Da.Iar tu esti...?
   -Chad.Chad Robinson.
   -Fiul Bertei?intreba uimit.Si-am putut vedea o sclipire de fericire in ochii lui.
   Vazand ca nu mai spune nimic,m-am gandit sa rup eu tacerea.
   -Am nevoie de ajutorul tau.
   -Ajutorul meu?
   -Da.Trebuie sa ajung in Lumea Veche,dar nu stiu cum.
   I-am putut vedea expresia plina de teama,care se asteru pe chipul lui,apoi s-a intors cu spatele,spunand hotarat.
    -Nu te pot ajuta.
    -Normal ca poti,dar nu  vrei!am izbucnit nervos,vazand cat de indiferent este.
    -Imi pare rau,dar chiar nu pot.
    -Minti de inghiata apele!
    S-a intors cu fata,si i-am putut vedea sclipirea rosiatica din ochii-lucru care mi se intampla si mie cand ma enervez.
    -Nu te pot ajuta,asa ca-i face bine sa pleci!
    -Mama a spus ca ne-ai iubit mult,si c-ai fost nevoit sa pleci de langa noi,dar mie mi se pare ca s-a inselat.Tie nu-ti pasa decat de tine insuti!
    Ochii ii revenira la normal,iar expresia i se mai inbuna.
    -Nu spune asta,fiule...Eu chiar v-am iubit,si inca o fac!
    Se vedea ca zice adevarul.
    -Atunci ajuta-ma!Tata...
    M-a privit uimit,apoi mi-a zambit cu iubire.
    -Mi-ai spus tata...!
    -Doar esti tatal meu,nu?
    -Da.
    -Ma ajuti?
    -Dar de ce vrei sa mergi in locul ala?
    -O prietena este tinuta prizionera de idiotul ala de Darkhen Rahl.S-a jucat cu sentimentele ei,apoi a aruncat-o in temnita,nenorocitul.
    -Darkhen Rahl este intr-adevar,foarte periculos,dar nu face nimic fara a avea un motiv intemeiat.
    -Pai da...Zice ca Alexa e nu stiu ce Preoteasa....Un fel de vrajitoare foarte puternica.
    -Dumnezeule!Preoteasa e in viata?!
    -Pai da!Eu ce tot vorbesc aici?
    -Spune-mi doua lucruri.
    -Care?
    -A pus-o sa-l ucida pe Stapanul Lumii de Dincolo?
    -Da,si a reusit.Uratenia aia e praf si pulbere.
    -Nu trebuia s-o faca!
    -Ce tot spui acolo?
    -Stapanul Lumii de Dincolo,sau Kalaeeb-cum i se mai spune-pastreaza echilibrul dintre viata si moarte.
    -Si daca acum e mort...ce se va intampla?
    -Mortii sunt liberi sa colinde pe unde vor,si ar putea sa moara oameni,asa dintr-o data,fara nici un motiv,si tot felul de lucruri foarte rele.
    -Fir-ar!E de rau!
    -Da,e de rau.Acum al doilea lucru pe are vreau sa-l aflu:S-au casatorit?
    -Din pacate da.Ne-a pacalit pe toti c-o iubeste,iar dupa ce-a luat-o de nevasta,a aruncat-o in temnita.
    -Nu-i deloc bine!
    -Stiu...Dar de ce?
    -Fiindca acum Rahl,nu numai ca conduce Lumea Veche,si acum si pe cea de Dincolo,dar va vrea s-o stapaneasca si pe aceasta.
    -Numai peste cadavrul meu!
    -Chiar s-ar putea intampla.
    -Cum asa?Nimic nu poate ucide un demon-lup!Nu?
    -Aici.In aceasta lume.Dar dincolo da.Putem fi ucisi cu o anumita sabie,unsa cu sangele unuia de-al nostru,si faurita de insusi Kalaeeb.Acesta este si motivul pentru care eu am si fugit de acolo,si-am venit aici.Unde am cunoscut-o pe mama ta.
    -Tata,intotdeauna m-a macinat gandul ca-i plecat de langa noi,fiindca n-ai mai iubit-o pe mama,sau ca nu m-ai vrut pe mine...
    -Fiule,motivul pentru care n-am putut sta langa voi,si nu te-am putut vedea cum cresti,este fiindca am vrut sa fiti in siguranta.
    -Cum vine asta?
    -Vezi tu...Atunci cand ce-i de neamul nostru sunt mai multi de unu intr-un anumit loc,pentru o perioada mare de timp,Piatra Anubis ne simte.Iar Rahl detine acea piatra.Nu puteam risca sa va pun in pericol pe nici unul dintre voi.
    -Oh tata!am exclamat fericit,imbratisandu-l.Imi pare atat de rau ca te-am judecat gresit!N-aveam nici un drept!
    -Nu-i nimic fiule,spuse tata imbratisandu-ma si el,la randul lui.Te inteleg.
    -Te iubesc,tata!
    -Si eu fiule!Foarte mult!
    Ne-am desprins din imbratisare,si am inceput din nou sa-i pun intrebari.
    -Tata,dar daca Rahl conduce acum si Lumea de Dincolo,asta nu-l face si pe el un pastrator al echilibrului dintre viata si moarte?
    -Nu.Doar ii permite sa-i controleze pe cei morti dupa bunul lui plac.Dar asta nu schimba cu nimic ceea ce se va intampla daca Kalaeeb nu se intoarce.
    -Stai asa?Se poate intoarce?Adica...l-a omorat!
    -Practic nu l-a omorat,ci doar i-a inchis sufletul,sau mai bine zis,esenta lui.Adica tot ceea ce este el.Cunoastere absoluta,Putere...Intelegi?
    -Cred ca da...
    -Iar trupul lui este in aceasta lume.
    -Mort?
    -Nu,in viata.Doar ca nu stie cine este cu adevarat.E ca si cum si-a pierdut memoria.
    -Iha...Dar cum poate sa fie uratenia aia aici,si nimeni sa n-o observe?
    -''Uratenia aia'',cum ii zici tu,nu este adevara lui forma,ci doar o naluca,sa-i spunem asa.
    -Si cum arata acest Kalaeeb?
    -Infatisarea lui este a unui baiat tanar,de-o frumusete nepamanteana,cu parul negru ca pana corbului,ochii negri precum noaptea,si o pereche de aripi de corb.
    -Uau!Arata incredibil.
    -Asa este.
    -In fine.Ma bucur ca te-am gasit,si c-am aflat toate chestile astea astea,dar trebuie s-o salvam pe Alexa.Si sa-l aducem pe inapoi pe ''Ingerul cu aripi de corb'',si sa-l terminam odata pentru totdeauna pe Darkhen Rahl.Inca mai vrei sa ma ajuti,da?
     -Desigur,fiule.
     -Deci ce trebuie sa facem pentru prima data?
     -Sa gasim trupul lui Kalaeeb,s-o salvam pe Preoteasa,si sa-i unim intr-o singura fiinta.Apoi se va ocupa Kalaeeb de Rahl.Pentru totdeauna.
     -Stai o clipa!Cum adica sa-i unim intr-o singura fiinta?Te referi la...
     -Da,trebuie sa faca dragoste.
     -De ce?!
     -Fiindca ea la omorat,si tot ea trebuie sa-l aduca inapoi.
     -Asta am inteles,dar sa faca dragoste...!
     -Legenda spune ca daca Preoteasa se uneste cu trupul lui Kalaeeb,va putea ajunge la esenta lui,si va putea sa-l aduca inapoi.
     -Cand ai zis de legenda...Chestia asta nu s-a mai intamplat nicioada?
     -Nu.
     -Deci nu stii sigur daca va merge.
     -Sa speram ca da.
     -Dar Rahl i-a luat puterea Alexei!Cum va naiba va merge unirea aia?
     -Fiule,nu Puterea o face o Preoteasa,ci sufletul ei.
     -Aha...!Cu ce incepem?
     -Gasim trupul lui Kalaeeb.
     -Tata,inceteaza sa-i mai zici ''trupul lui Kalaeeb'',suna ca si cum am cauta un mort.Are doar o pierdere de memorie,deci e tot el,doar ca nu e el.Ai pur si simplu sa-i spunem KalaeebFaraMemorie.
     -Bine.
     -Acum sa pornim in cautare.

                    P.V. Kalaeeb

     Unde sunt?Cine sunt?Ce sunt?Toate intrebarile astea imi alearga nebuneste prin minte.Incerc sa-mi amintesc ceva.Orice lucru care mi-ar putea spune cine sunt.Si ce sunt.Dar nimic.Totul este negru.
     Mi-am defacut aripile,am respirat adanc,si mi-am luat zborul.
     Noaptea se lasase peste peste acest oras,asa ca nu ma putea vedea nimeni zburand alaturi de intunericul noptii.Ceva din interiorul meu imi spunea ca acesti oameni nu ma puteau veadea in timpul zilei.Si nici in in cel al noptii.De aceea aveam mare grija pe unde zaboveam.Dar cel mai bine ma simteam cand zburam.
     Era placut.Sa simt adierea vantului mangaindu-mi pielea si aripile.Sa inspir acest aer proaspat.Si sa ma bucur de linistea din jurul meu.


           Stiu ca melodia nu prea se potriveste cu capitolul,dar pe mine m-a inspirat.
               

duminică, 15 ianuarie 2012

Capitolul 13:Inima franta!

       P.V. Alexa

      Imediat ce m-am trezit,am deschis ferestrele,lasand aerul sa patrunda in camera.Am pupat-o pe Fifi si am lasat-o sa doarma in continuare,apoi am mers spre camera lui Rahl.Inca dormea,asa ca m-am bagat usor langa el,lasandu-mi capul pe pieptul lui.Lasandu-i aroma sa-mi inunde simturile.
      O mana ma mangaie pe cap,ceea ce insemna ca Rahl se trezise.
      -Buna dimineata,stapanul inimii mele!
      -Buna dimineata si tie,dragoste!Ce faci aici?
      -Am venit sa stau cu tine.
      -Mmm...ma bucur.
      -Deci...azi e ziua cea mare.
      -Da.Il vei distruge pe Stapanul Lumii de Dincolo,apoi ne vom casatori.
      -Da.Mi-e frica!
      Se ridica in fund si-mi lua fata in maini.
      -Atat timp cat sunt eu in viata,n-ai de ce sa-ti fie frica!Totul o sa fie bine!
      -Te iubesc!
      -Si eu!Acum hai sa terminam odata cu el!
      -Bine!
     
                                                    ***

       Cerul parca luase foc,iar pamantul se cutremura,dar eu tot nu m-am oprit din ceea ce faceam.
       -Asta e ultima ta seanta sa renunti,copila!spuse monstrul oribil ce iesi din adancurile Lumii de Dincolo.
       Am privit spre Rahl.El mi-a zambit.Mi-am adunat toata puterea si am trimis o rafala de Putere,spre el,facandu-l sa scoata un zgomot oribil,si cazu la pamant.
        Am reusit!
        -Stiam ca-l vei dobora,spuse Rahl venind spre mine.
        -Am reusit!Iti vine sa crezi?
        -Cred,pentru ca stiam ca vei reusi!Te iubesc,Alexa!
        -Si eu!
        Ma lua in brate,ma invarti,apoi ma saruta.
        Lumea disparea,ramanand doar noi doi.Singuri intr-un univers doar al nostru.

                                                ***
   
      Eram in camera mea,asteptandu-le pe mama si Elena cu rochia mea de mireasa.Eram foarte nerabdatoare.In sfarsit deveneam sotia lui Rahl!
       -Hei scumpa,ma saluta mama intrand,urmata de Elena.
       -Hei mama!Elena!
       -Acum trebuie sa inchizi ochii,si sa ne lasi sa te pregatim!
       -Dar vreau si eu sa vad,mama!
       -N-ai voie!Acum inchidei!
       Am oftat infranta si-am inchis ochii.Mama si Elena incepu sa-mi dea hainele jos si sa-mi puna rochia.Eu muream s-o vad,dar ma opreau de fiecare data cand incercam sa trag cu ochiul.Ce rele!
       Din cate-am putut observa,era fara bretele si foarte fina,probabil din catifea,si avea si dantela.Ma pusera sa ma asez pe-un scaun si au inceput sa-mi faca parul,iar la sfarsit sa-mi puna voalul.
        -Arati superb!exclama Elena.Poti deschide ochii.
        I-am deschis si am ramas uimita.Rochia alba imi cadea perect peste corp si imi scotea in evidenta talia si pieptul.Parul era prins intr-un coc,iar voalul era lung pana-n pamant.
        -Wooow!am reusit sa spun.
        -Stim!Acum...noi am plecat sa ne imbracam,asteapta-l pe Damon aici.
        -Bine.
        Cum au iesit,am inceput sa sar in sus de fericire-dar fiind atenta sa nu-mi rup rochia- si sa ma invart cu Fifi in brate.
         -Fifi,scumpa mea!Sunt cea mai fericita femeie din lime!
         Dupa destula fataiala,m-am asezat pe pat si l-am asteptat pe tata.
          -Ce face fata tatei?
          -Bine,m-am repezit sa-l imbratisez.
          El imi saruta ambii obraji si ma privi pret de cateva secunde.
           -Arati ca o printesa!
           -Multumesc!Si tu arati bine!
           -Doar bine??
           Am chicotit.
           -Foarte bine!Superb!
           -Asta vroiam sa aud!
           Purta un costum negru,iar sacoul il avea deschis.Nu avea nici cravata,nici papion.Tipic Damon Salvatore!
           -Mergem?imi spuse oferindu-mi bratul.
           -Da!
           Inaintam spre gradina-unde se tinea ceremonia-cu bucurie in suflet.
           Rahl ma astepta cu zambetul pe buze.
           -Fa-o fericita!ii spuse tata dandu-i mana mea.
           -Asa voi face!
           Imi lua mana si ma privi in ochi.
           -Ne-am adunat astazi aici pentru a unii destinele a doi indragostiti,incepu preotul-sau cum i s-o spune in lumea asta.Darken Rahl,juri s-o iubesti si s-o respecti pe Alexa Salvatore-doar e numele de famile al tatei-pana moartea va v-a despartii?
            -Da!
            -Alexa Salvatore,juri sa-l iubesti si sa-l respecti pe Darken Rahl pana moartea va v-a despartii?
            -Da!
            -Prin puterea cu care am fost investit,va declar sot si sotie!Poti saruta mireasa!
            Rahl imi mangaie obrazul,apoi m-a saruta.Buzele lui dulci contopindu-se cu ale mele.Pasiunea si dorinta se gasea in sarutul nostru.
             Invitatii aplaudara,iar nou ne-am oprit.
             -Putina atentie,va rog!incepu Rahl zambind catre multime.
             -Aceasta femeie minunata m-a facut cel mai fericit barbat din univers!Mi-a daruit nemurirea!M-a facut cel mai puternic vrajitor din lume!Acum nu sunt doar Stapanul Lumii Vechi,ci si a-l Lumii de Dincolo.Aruncati-o in temnita!Pe ea si pe ce-i dragi ei!
            Ce?Stai putin?Ce tot spune?
            Doi soldati m-au apucat de brate si au inceput sa ma traga de acolo cu forta.La fel si pe tata,mama,unchiu' si matusa.Chad nu era.
             -Rahl,ce faci?Spune-le sa ne dea drumul!
             -Iarta-ma frumoaso,dar nu pot face asta.
             Lacrimile incepura sa-mi curga pe obraji.
             -Ce tot spui?!
             -Nu te iubesc!Niciodata nu te-am iubit!  
             Inima mi s-a spart in bucatele auzindu-i cuvintele.Eram sfasiata din interior!Ca si cum mii si mii de cutite-mi injunghiau inima neincetat.
             Nu ma iubeste...Nu m-a iubit...El nicioadata nu m-a iubit!Mi-a vrut doar puterea...In tot acest timp el mi-a vrut doar puterea!
             Simteam ca mor!Vroiam sa mor!De-odata totul s-a intunecat.

                 P.V. Chad

             Tocmai incheiasem un concert,cand dau de Raul.
              -Ce faci aici?Daca te vede cineva va crede c-ai scapat de la zoo!
              ''Avem o problema mult mai mare!''
              -Care?
              ''Darken Rahl nu-i cine pretinde ca este!''
              -Ce tot spui acolo?''
              ''Tocmai m-a contactat Damon si mi-a zis ca i-a inchis in temnite.''
              -Ce dracu'...!De ce-ar face asta?''
              ''A pretins c-o iubeste doar pentru ai fura puterea.''
              -Fiu de catea!Il omor!Cum indrazneste!
              ''Mai intai trebuie sa gasim o cale sa ajungem in Lumea Veche.''
              -Inseamna ca-i timpul sa-i fac o vizita tatalui meu!
              Nu prea stiu mare lucru despre el,dar mama mi-a lasat o scrisoare pe care s-o citesc cand voi avea nevoie de ajutorul lui.El era un demon-lup-ca mine-si facea parte din acea lume.