luni, 31 octombrie 2011

Capitolul 11:O lume magica

      P.V. Alexa

   M-am trezit intr-un pat foarte confortabil,iar in jur se simtea miros de liliac.Am deschis ochii incet si am vazut ca eram intr-o camera absolut superba.Parca scoasa din povestile cu printese.Culoarea predominanta era cremul.M-am dat jos din pat si am inceput sa ma plimb prin camera.
    -Visez!
    Abia cand am ajuns in fata unei oglinzi mari,am vazut ca aveam pe mine o camasa de noapte alba,pana la genunchi si cu decolteu in U.
    -Pot intra?se auzi o voce de pe partea cealalta a usi.
    -Sigur...,am zis cam nesigura si fugind in pat.
    Pe usa intra un barbat imbracat intr-o haina lunga si rosie,cu un model de jos pana sus,cusut cu galben.Parul brunet il avea putin mai sus de umeri,iar ochii ii erau albastri.
     Avea doua cutii in mana,pe care le-a lasat pe pat,langa mine,apoi a zis:
     -Imbraca-te,avem multe de vorbit.
     -Cum ai ajuns in visul meu?
     -Nu visezi.
     -E imposibil!Totul e atat de...
     -Diferit?
     -Da.Imi amintesc ca eram la Lucy...ma durea capul ingrozitor...am fugit...si am cazut pe scari!Sunt moarta!
     E numai vina mea!Daca nu-mi doaream sa fiu singura,acum n-as mai fi  moarta!Oare vor reusi sa indure durerea asta mama si tata?
     -De unde ti-a venit si idee asta?spuse chicotind.
     -Cum adica?Vrei sa spui ca...?
     -Nu esti moarta.
     -Dar cum...?
     -Iti voi spune tot ce trebuie sa stii.Acum imbraca-te.Te astept in gradina.

     Dupa ce a iesit,am desfacut cutiile si am ramas uimita.Inauntru se afla o rochie alba,c-an filmele de epoca si o pereche de pantofi cu cristale.
    

Dupa ce m-am imbracat,mi-am impletit parul la spate si am iesit din camera.
-Domnisoara,urmati-ma,imi spuse un barbat brunet cu ochii caprui.
L-am urmat prin castel,pana am iesit afara si am patruns in cea mai frumoasa gradina pe care am vazut-o vreodata.

-Da-mi voie sa-ti spun ca arati incantator!spuse barbatul cu ochii albastri.
-Multumesc!
         -Ia spune-mi,cum te numesti,tanara printesa!
-Alexa,si nu sunt printesa.
-Stiu,doar ca petru mine esti.
-Multumesc!Ai spus ca o sa-mi raspunzi la intrebari.
-Spune-mi Rahl,si da,iti voi raspunde la orice intrebare ai.
-Bun...Unde suntem?
-La castelul meu,in Lumea Veche.
-Lumea Veche?
-Vezi tu,exista doua lumi total diferite.Una este Lumea Noua sau cum ii spuneti voi,Pamantul si Lumea Veche.Aceasta lume este magica.
-Woow!
-Si cred ca mai vrei sa mai stii ce cauti aici,nu?
-Daca tot ai adus vorba de asta....da.
-Tu esti o Preoteasa.
-O ce?
-O Preoteasa.Ca un fel de vrajitoare,doar ca mult mai puternica.
-Sunt o ciudata!
-Ba nu esti,ci din contra,esti speciala!
-Daca spui tu...
-Hai sa luam loc pe o banca si sa-ti povestesc ce vreau de la tine si orice mai vrei tu sa stii.
-Bine.
Ne-am asezat pe o banca,iar Rahl a rupt un trandafir alb si mi l-a daruit.I-am inspirat parfumul si am asteptat ca el sa inceapa.
-O data la cinci milenii se naste o fata cu puterea de-al invinge pe Stapanul Lumii de Dincolo.Tu esti aceea,si din acel motiv eu te-am adus aici.
-Te referi la Iad?
-La noi nu exista Rai sau Iad,ci doar Lumea de Dincolo.
-Aha.
-Tu nu stii nimic despre puterile tale,nu?
-Nu.
-La asta ma gandeam si eu.Si din aceeasi cauza te durea si capul.
-Cum asa?
-Trebuiea sa inveti sa ti le controlezi de mica,fiindca in ziua cand ai fii implinit 21 de ani,acesta putere ar fii crescut mai mult.Dar cum tu n-ai stiut,cand puterea ti-a crescut,n-ai stiut cum s-o controlezi si ti-a dat dureri de cap ingrozitoare.
-Nu-mi vine sa cred!Dar cum de nu mai simt nici o durere?
-Am anihilat-o eu,dar nu va tine la nesfarsit.Trebuie sa inveti sa-ti controlezi magia.
-Cum?
-De ce crezi ca sunt eu aici?
-Corect,am spus incepand sa rad,dar imediat m-am oprit si am lasat o lacrima sa-mi cada pe obraz gandindu-ma la parintii mei.
-Ce este?
-Ma gandeam la parintii mei...
-Stai linistita,o sa-l trimit pe Declan sa-i aduca aici.
Fata mi s-a luminat imediat.
-Chiar?
-Da.
-Te ador!am spus imbratisandu-l.
Ce fac?Daca n-am voie sa fac asta?M-am indepartat usor de el si mi-am cerut scuze.
-Stai linistita Alexa,nu omor oameni doar pentru ca ma imbratiseaza.
Am inceput sa rad si m-a acompaniat si el.
Toata ziua am vorbit si ne-am plimbat prin gradina.Mi-a aratat si restul castelului si mi-a spus ca pe tanarul cu ochi caprui care m-a condus il cheama Declan si este mana lui dreapta.
Ma pregateam sa ma culc dupa o zi lunga si feumoasa cand am auzit doua batai in usa,
-Intra.
-Deranjez?intreba Rahl intrand cu o pisicuta in brate. 
Am inaintat si am mangaiat-o.
-Ce scumpa e!
-E pentru tine.
-Pentru mine?!
-Da.
-Multumesc mult!
Am luat-o in brate si am inceput sa ma joc cu ea.
- O s-o numesc Fifi.
-Frumos.Culcate,eu am sa plec acum.
Am lasat-o pe Fifi in pat si m-am dus sa-l imbratisez
-Multumesc pentru tot!
-N-ai pentru ce!
Mi-a mangaiat obrazul,m-a sarutat pe frunte,apoi a plecat.
In momentul cand buzele lui mi-au atins pielea,un fior m-a trecut prin tot corpul si mi-am simtit inima batand mai repede.Ma face sa ma simt speciala!
Am lasat toate gandurile deoparte si m-am lasat purtata in lumea viselor.

duminică, 23 octombrie 2011

Capitolul 10:Gasind-o

     -Va rog,dati-mi drumul!strigă Alexa disperată.Nu mai suport durerea!
     Medicii încercase s-o mai anestezieze,dar în zadar.Nu mai puteau deloc s-o adoarma.Acum era legată de pat,zbatandu-se intr-una.
      -Te rog,scumpo,încearcă sa te linistesti!o ruga Katherine cu lacrimi în ochi mangaindu-i parul.
      -Nu pot!Vreau sa dispară!Te rog,mama,fa ceva!
      Lacrimile îi curgea siroae pe obraji.
      -Îmi pare rău...dar eu...eu...
     Katherine ieşi din salon si se duse pe hol.Nu mai suporta sa-si vadă fata in starea asta.Era sfasietor pentru o mama sa-si vadă copilul suferind si ea sa nu-i poată alina durerea.Damon era si el,de asemenea,distrus.Nici sa stea aproape de fiica lui nu mai putea.

       Darken Rahl iesi din castel sa-l caute pe Declan.Lua un cal si porni spre locul unde stia ca îl va găsi.La vreo doi km depărtare de castel,spargand lemne.      
       -Generale!îl chema Rahl oprind în fata lui.
       -Lord Rahl,cu ce va pot ajuta?
       -Vreau sa te ocupi de tot,pană mă întorc.
       -Iertati-mi indrazneala,dar unde plecaţi?
       -Mă duc după fata.
       -Nu puteţi sa trimite-ti pe altcineva?
       -M-am gandit si eu la asta,Declan,dar nu prea mai am încredere în nimeni.Ştii cum sunt toţi de pe-aici.
        -Aveţi dreptate.
        -Deci,ne-am înţeles?
        -Da!Voi avea grija de tot pană va întoarceţi.
        -Asa.Si ca sa fiu sigur ca nimeni nu-ti va pune vorbele la indoiala,îţi voi da emblema regala.
        Aceasta consta intr-un medalion cu un dragon de argint si cu ochii de safir.
         După ce il dădu,porni înapoi spre castel ca sa se pregateasca de plecare.

          Lacrimile nu încetau niciodată,cum nici ţipetele de agonie n-o făceau.Alexa încerca în continuare sa se elibereze,dar nu putea.
          ''De-as avea puterea sa dispar intr-un loc unde pot fii singura...''gandi ea,si în următoarea secundă se trezi intr-o pădure.
          -Ce naiba...?
          Dar nu avea timp pentru a căuta vreun răspuns,fiindcă durerea tot nu disparuse.Avea senzaţia ca se intensifică cu fiecare clipa care trecea.Se rezema de un copac mai batran,îşi duse mainile la tampla,parcă vrand sa poată opri durerea în acest fel,si incepu sa se maseze.După cateva secunde se ridica si incepu sa alerge prin pădure.Simtea cum pleoapele îi erau din ce în ce mai grele si intunericul o trage spre el.Cazu la pamant.

           Lucy tocmai se hranise si după ce se asigura ca corpurile vor fii sfasiate de animale,continua sa se plimbe prin pădure.Cerul era plin de stele si vantul îi flutura parul.La un moment dat simti un miros cunoscut si-l urma în viteza.Pe o poteca o vazu pe Alexa lesinata.
            -Se pare ca destinul mi te-a scos din nou în cale,iubita mea!spuse luand-o în brate si pornind spre casa ei.
            După ce o ''salvase'' tipul ala de ea,Lucy colinda prin lume de colo-colo,incercand s-o uite,dar degeaba.Alexa era mereu în mintea ei.Asa ca acum doi ani se mutase înapoi în Cluj-Namopca si o urmariea mereu,fara sa-si dea seama nimeni.Iar acum,ca soarta i-o scoase din nou în cale,n-o va mai lasa sa plece.Va face orice!Chiar si s-o constranga.Iubirea se transformase în obsesie.
             O aseza usor pe pat si-i mangaie fata.
             -N-o sa ma mai parasesti niciodată!

             Elene intra în salonul Alexei cu o vaza de flori,cand vazu ca ea nu mai este.Vaza caza,spargande-se în mii de cioburi,si ea alerga spre iesire.
             Katherine si Damon erau pe o banca,vorbind despre o posibila plecare a lui Stefan spre N.Y.,pentru a găsi o vrajitoare,cand Elena îşi facu aparitia strigand:
             -A disparut!
             -Cine a disparut?intreba Damon.
             -Alexa!
             -Ce?!zise Katherine panicata si fugind spre salon cu Damon în urma ei.
             Amundoi ramasera incremeniti cand se confirmara spusele Elenei.

             Alexa se trezi intr-o camera intunecata.
             -Ce naiba?Parca eram în pădure?
             -Eu te-am adus aici,spuse Lucy intrand in raza ei vizuala.
             -Tu!suiera Alexa ridicandu-se din pat si dandu-i o palma.Cum indraznesti?
             -Îmi pare rău pentru ce s-a intamplat în trecut!De data asta va fii diferit!
             -Nu va exista ,,de data asta'',fiindcă eu n-am de gand sa mai stau nici un minut aici!
             Se indrepta spre usa,dar durerea o lovi din nou.
             -La dracu'!
             -Esti bine?!
             -Lasa-mă în pace!tipa alergand spre iesire,dar se impiedica si cazu pe scari.
             -Dumnezeule!
             Blonda se duse langa ea si încerca s-o faca sa reactioneze,dar nimic.O baltoaca de sange incepu sa se formeze în jurul cupului ei,iar bataile inimi îşi pierdeau din putere.
              Lucy se musca vrand sa-i dea din sangele ei Alexei,dar o voce o opri:
               -Nici sa nu indraznesti!
               -Tu cine naiba mai esti?îl intreba pe barbatul în rosu din fata ei.
               -Nu cred ca trebuie sa-ti bati capul cu cine sunt ei,ci cu c-o sa patesti tu.
               -Ha..?
               Se apropie de ea,îi mangaie obrazul,si intr-o fractie de secundă îi infipse un tarus în inima.Lucy se uita uimita la el si cazu moarta jos.
               Barbatu-l cu ochi albastri se apropie de Alexa,îşi puse mainile pe capul ei si o vindeca.O lua în brate si disparu intr-un foc cu noante spre albastru.
             
              
    

luni, 17 octombrie 2011

Capitolul 9:Darken Rahl

         P.V. Alexa

     Au trecut cinci ani de cand Klaus este mort.Suntem cu toţii bine,în afara de Elijah,care a murit de mana fratelui lui.Pe Lucy n-am mai văzut-o deloc,si nici nu mai vreau s-o vad.Unchiul Stefan si mătuşa Elena stau cu noi,iar Chad  mai vine din cand în cand,dar în majoritatea timpului este ocupat cu concertele.
     Timp de doi ani,cu toţii am crezut ca mama este moartă,dar în urma cu trei ani,ea si-a amintit totul si ne-a căutat.La început n-am crezut-o.Ni se părea imposibil sa fie ea,dar apoi ne-a spus lucruri pe care doar mama le stia.În acel moment am alergat în braţele ei si am pus-o sa-mi jura ca n-o sa mă mai părăsească niciodată.Chiar dacă nu mai arată la fel,tot mamica mea va fi mereu,si intr-un fel,chiar este bine ca nu mai arată ca înainte.Ne este mult mai uşor sa le deosebim pe mama si mătuşa.Desigur ca tata a transformat-o imediat ce s-a întors si s-au căsătorit.

     Azi împlinesc 21 de ani.

     Mi-am făcut un dus si m-am pregătit de petrecere.Mi-am luat o fustă scurta de blugi,un maieu alb cu strasuri si o pereche de cizme albe,pană sub ganunchi,iar parul l-am lăsat liber si i-am adaugat o pereche de ochelari de soare.   

Cand am vrut sa cobor scările,m-a luat ameţeala si as fi căzut dacă nu mă prindea tata.
M-a pus pe canapea în sufragerie si mi-a adus un pahar cu apa.
-Eşti bine?
-Da.Nu ştiu ce mi s-a intamplat.
Am încercat sa mă ridic,dar mi-am pierdut echilibrul din nou,si m-a luat si durerea de cap.Una puternica.
-Auuu!Fa durerea sa înceteze!
-Ce ti se intampla scumpo?!Ce-ai păţit?!se agita tata pe langa mine.
-Capul meu...Mă doare!
Lacrimile isi făcură aparita pe obrajii mei.
-Totul va fi bine!promise tata în timp ce mă lua în braţe si porni spre maşina.
Durerea era insuportabila!De parcă cineva mă dădea intr-una cu capul de pereţi.

Trecuse un sfert de ora de cand Damon Salvatore isi lăsase fata în mainile doctorilor.
-Ce e cu fetita mea,Damon?!intreba Katherine disperată intrand pe uşile spitalului cu Stefan si Elena în urma ei.

Departe,intr-o lume complet diferită de a noastră,Darken Rahl doarme linistit,pana cand a simţit Puterea fetei pe care o căutare timp de 21 de ani.
-Generale Declan!
-Da lord Rahl,îi raspuse generalul venind imediat.
-Trimitele imediat pe Fiicele Întunericului în Lumea Nouă s-o găsească pe Preoteasa!
-Credeam c-a murit,lordul meu!
-Asta am crezut si eu,pană azi!Probabil a fost o vraja de protectie si azi s-a destramat.
-Dar cum este posibil,lordul meu?
-Cine stie,generale,poate fata acesta nici macar nu stie de Puterea pe care o are.Si cum azi se împlinesc 21 de ani de la nasterea ei,momentul cand Puterea creste,dacă n-are habar de ea,nu stie s-o controleze.Deci nestind asta,odata ce Puterea a crescut,a distrus si vraja de protectie.
-Dupa ce o gasesc,ce le spun sa faca?
-S-o aduca la mine,iar dacă indrazneste vreuna sa-i faca vreun rau,va plati cu propia ei viata!
-Am inteles!
Odata plecat generalul,Darken Rahl se ridica din pat si se duse spre fereastra zambind.
-Se pare ca ne vom intalni în curand Preoteaso!Si o data ce vei fi a mea,o sa-l distrug pe stapanul Lumii de Dincolo si o voi stapani,asa cum conduc si Lumea Veche!
-Stapane,Stapane!striga o copila alergand spre el,urmarita de doua garzi.
Lordul Rahl se intoarse chiar în momentul cand garzile o prinsera si unul dintrei ei vru s-o strapunga cu sabia.
-Lasa sabia jos!
-Multumesc,Stapane!îi multumi ingenuchind în fata lui.
-Ridicate si spune de ce ai venit.
-Stapane,rebelii ne-au atacat orasul si familiile noastre sunt în pericol!Va rog,a-ti putea treimite cativa soldati sa ne ajute?!
-Sigur,copila mea.Voi doi,spuse catre cei doi soldati,mai luati zece cu voi si urmati-o pe fata în orasul ei.
-Desigur,lord Rahl!
Dupa ce termina cu acea copila,se duse spre temnite.
-Ia spune-mi,Creg,unde sunt ceilalti prieteni ai tai?
-Nu vei afla nimic de la mine!tipa prizonierul.
-Eu te-am intreb frumos,nu-i nevoie sa tipi.
-Omoara-mă odata,ce mai astepti?
-Eu mă gandeam la altceva...Arzi!
Tipetele lui de agonie umplura celula.
-Te rog,opreste-te!
-Trebuie sa stii ca te pot arde fara sa te omor,Creg,si crede-mă,este de o mie de ori mai chinuitor.
-Sunt intr-o pestera,la sud de Andredil!Acum te rog,opreste-te!
-Cu siguranta voi opri durerea.
Lua un pumnal si-i taie gatul,apoi trimise o armata de 50 de oameni la aceea pestera.

Trecuse o saptamana de cand Alexa era în spital,si nimeni nu-si dădea seama ce are.Cea mai mare parte a timpului si-o perecea dormind,din cauza durerilor de cap.
Damon si Katherine nu plecase deloc de langa ea.
-Cum se mai simte?intreba Chad intrand în salon.
-La fel,raspunse Damon nelandu-si ochii de la fata ei.
Chad cobora la parter pentru a-si lua o cafea si dadu peste niste femei în rosu care se luptau cu paznicii.Castigatoarele fusera ele.
''Cu siguranta nu sunt oameni.''isi spuse în gand si duse la baie unde se transforma.
-Hei!Afurisitelor!Luati-va de cineva pe masura voastra!striga el si toate isi intoarse fetele spre lupul infricosator.
-Pe el!
Viteza,niste ghiare si cateva muscaturi.Doar de atat avuse nevoie ca sa le faca felul.

Cateva dintre fete scapase vii,si acum erau în padure.Doar una dintre ele era trează cand Darken Rahl isi făcu apariţia în focul pe care îl aprinsera.
-Lord Rahl!
-Spune-mi Amalia,unde este fata?
-Am gasit-o Stapane,dar am fost atacate de un demon-lup!Doar cateva dintre noi am reuşit sa scăpam!
-Si eu care credeam ca creaturile acelea au fost nimicite pentru totdeauna în lumea noastră.Probabil a reuşit sa ajung cumva aici.Dar nu conteaza.
-Va promit c-o s-o aducem!
-Nu mai este nevoie,voi trimite pe altcineva.
-Va rog,Stapane,nu vom mai da greşi!
-Desigur ca nu veţi mai da,fiindcă nu veţi mai trai ca sa dati!spuse si în următoarea secundă Fiicele Întunericului zaceau moarte la pamant.

miercuri, 12 octombrie 2011

Capitolul 8:Salvandu-l pe Damon si...Chad

    Alexia era impietrita din cauza fricii.Avea senzatia ca acea aratare va aparea din nou si-o va infuleca.
    Chad se apropie incet de ea,nevrand s-o sperie si mai mult.
    -Stai linistita,nu-ti fac nimic.
    -Ce-a fost aia?
    -Eram eu,preschimbat intr-un demon-lup.
    -Un ce?
    -Un demon-lup.Jumatate demon si jumatate lup.
    -Era infricosator!Ochii aia...
    Fata tremura amintindu-si acei ochi rosii.
     -Si eu m-am speriat la inceput.
     -Cum ti s-a intamplat asta?il intreba dupa ce se mai linisti putin.
     -Aceasta parte intunecata a fost in mine inca de la inceput,dar m-am transformat pentru prima data acum cinci ani.La inceput crede-am ca visez,dar cand mi-am dat seama ca e real,m-am ingrozit de mine insumi.
      -De ce s-a speriat Lucy de tine?
      -Te referi la vampirita aia?
      -Da.
      -Avea si de ce!Muscatura unui demon-lup este fatala pentru oricine,chiar si pentru un vampir,oricat ar fi el de batran.
       -Uimitor!Esti ca un fel de varcolac,nu?
       -Sa zicem.In afa de faptul ca pe mine nu ma ranesc gloantele de argint si nu ma transform la luna plina.
       -Da.Pe tine ce te deranjeaza?
       -Absolut nimic.
       -Ce bine de tine.
       -Da.
       -Ai un telefon?il intreba aducandu-si aminte ca trebuie sa-i sune pe-ai ei.
       -Sigur.
       Ii lua telefonul din mana si incepu sa formeze numarul.O data,de doua...Nu raspundea nimeni.
       -Trebuie sa ma intorc!
       -Spune unde,si te duc de-ndata.
       -Alexa?se aizi o voce de barbat mai din departare.
       -Da?raspunse Alexa cu teama.
       Stefan inainta spre fata,cu Raul si Elena in spatele lui.
       -Tu esti Alexa Pierce?
       ''Ti-am spus ca ea este!''ii transmise Raul in gand lui Stefan,dar acesta nu-l baga in seama.
        -Da,eu sunt.Tu cine esti?
        -Sunt Stefan Salvatore,fratele lui Damon.
        -Esti unchiul meu?
        -Da.Am venit sa te duc acasa.
        -Grozav!Unde e tata?
        Stefan lasa privirea in pamant.Nu stia cum sa-i spuna ca parintii ei fusese prinsi de Klaus.
        Elena pasi in raza vizuala a fetei,vrand sa-i spuna ce Stefan nu putea,dar in momentul in care Alexa a vazut-o,a alergat in bratele ei.
        -Mami!Mami!Imi pare rau c-am plecat cu Lucy!Te rog iarta-ma!Imi pare atat de rau!
        Elena o imbratisa si ea la randul ei,dar apoi ii spuse:
        -Imi pare rau,scumpo,dar nu sunt mama ta.
        Alexa facu doi pasi in spate si-o privea uimita.
        -Cum?
        -Nu sunt Katherine,ci Elena.
        -Dar arati...
        -Stiu.Exact ca ea.
        -Atunci unde e mama?Si tata?
        -Sunt tinuti prizioneri de unu' Klaus,spuse Chad.
        Toate capetele se intoarse spre el,intrebandu-se acelasi lucru:Cum?
         -Pe langa faptul ca arat bine,mai citesc si ganduri.
         -Cum adica sunt tinuti prizioneri de Klaus?tipa Alexa.
         -E adevarat,spuse Stefan lasand la o parte faptul ca acest baiat ii citise gandurile.Se va intresa mai tarziu ce e cu el.Acum era mai important sa aiba grija de fata si sa-l salveze pe fratele sau din mainile nemernicului de Klaus.
         -Trebuie sa mergem sa-i salvam!
         -Eu si Elena mergem sa-i salvam,tu nu poti venii.
         -Ba normal ca vin!
         -Daca te vede Klaus esti moarta!
         -Nu-mi pasa!
         -Sunt de acord cu vampiru,spuse Chad.
         Alexa se intoarse spre el uimita.
         -Ce?
         -Daca este vorba despre acelasi Klaus pe care il stiu eu,si te mai vrea si moarta,e mai bine sa nu afle ca te intorci.
          -Ba nu ma vrea moarta!
          -Chiar asa?
          -O sa ma omoare,dar momentan are neoie de mine in viata!
          -Tot nu trebuie sa afle.
          -N-ai de ce sa te bagi in treburile care nu te privesc!Si tu,spuse intorcandu-se spre Stefan,doar fiindca esti unchiul meu nu inseamna ca trebuie sa te ascult!
          Pe Chad il trasni o idee.
          -Bine,facem ca tine.
          -Nici gand!protesta Stefan.
          ''Zi ca mine,vampirule.''
          ''Cum naiba ai intrat tu in capul meu?!''
          ''A fost floare la ureche.''
          ''Ce esti tu?''
          ''Sunt un demon-lup.''
          ''Astea-s doar legende.''
          ''Ai vrea tu.''
          ''Doar fa cum spune el!''ii transmise Elena exasperata.
          -OK,facem cum spui tu.
          -Asa!
          ''Si ce plan ai,''domnule mare si tare''?''
          ''Vei vedea.''
          ''Ce-ar fi sa mi-l spui acum.''
          ''N-am chef.''
          Elena incepu sa se indrepte spre masina,lasandu-i paia doi sa se certe in continuare,urmata de Raul.
          -Stai!striga Alexa dupa Elenea,care se opri si o astepta si pe ea.

          ''Katherine nu mai este!A murit!''
           Damon era distrus.
          ''El a omorat-o!Nenorocitul!Lasa ca pun eu mana pe el!''
           Era nervos.Vreea sa scape din lanturile alea.Incerca,dar in zadar.Era slabit!
           Klaus intra in incapere.
           -Nenorocitule!striga Damon de indata ce-l vazu.
           -Mai usor,Damon.Deja esti destul de slabit,nu te mai agita atata.
           -Te omor!
           -Ma fac ca nu te-am auzit.Acum...Unde este fiita?
           -Dute dracu'!
           -Vad ca nu prea ne intelegem.
           Klaus isi puse niste manusi si incepu sa ude un cutit in verbina.
           -Poti sa-mi faci ce vrei!Niciodata n-o sa pui mana pe ea!
           Se duse langa Damon,ii rupse tricoul si incepu sa traseze linii sau sa-l injunghie.
           Tipetele lui Damon rasuna in toata casa.Se puteau auzi chiar si de afara,dar Klaus avuse grija sa fie in mijlocul pustietatii.
           Vazand ca tot nu vorbeste,se gandi sa incerce altceva.
            Ii dadu un tranchilizant cu verbina,apoi il dezlega si-l duse in spatele casei,unde il lega din noua cu funie imuiata in verbina.Il prinse si cu un lant,ca sa-l poata ridica si baga in piscina de doi metri plina cu verbina.

            Odata ajunsi in Cluj-Napoca,Chad avu grija ca Alexa sa nu vina cu ei.Mersera cu toti la un hotel,sub pretextul ca trebuie sa se echipeze,si ii dadu Alexei un pahar de apa cu somnifere in el.
            -Tu ramai cu ea,ii spuse jaguarului,care dadu scurt din cap.
            Dupa ce iesira din hotel Stefan incepu sa-l ia la intrebari pe Chad.
            -Si cum naiba ii gasim?
            -Poti sa taci?Incerc sa ma concentrez.
            -Sa ce?Cum sa devi mai enervant de-atat?
            Chad inainta furios spre Stefan si-l izbi de perete.
            -Indrazneste o singura data sa-mi mai vorbesti asa si esti mort!Mai inteles,vampirule?
            -Da,am inteles,spuse Stefan enervat.
            Chad ii dadu drumul si se concentra pe mintea lui Klaus.
            ''Te rog eu,Stefan,fii mai atent.''ii transmise Elena.
            ''Da,da.''
             -L-am gasit!excalama Chad mandru de el.
             -Yupiii,mormai Stefan.
             Chad il ignora si se transforma.
             -Incerca-ti sa tinti pasul cu mine,spuse incepand s-o ia la goana.
             Demonul-lup avea o viteza incredibila.Stefan si Elena abea reusira sa tina pasul cu el.
             -Cum o mai duci,Klaus?il saluta de indata ce isi facu aparitia in fata lui.
             Klaus vru s-o ia la fuga,dar Chad fu mai rapid,si-i taie calea.
             -N-am terminat cu tine,tataie.
             -Dispari din fata mea,potaie!
             -Potaie zi lui ma-ta!
             Klaus incerca sa-l ia prin suprindere pe Chad si sa-i rupa gatul cu viteza lui vampirica,dar demonul-lup fu mai rapid si ii sfasie un brat.Vampirul cazul mort la pamant.
              Transformandu-se inapoi in om,ii ajuta pe cei doi vampiri sa-l scoata pe Damon din piscina.
              -Dumnezeule!exclama Elena.Arata ingrozitor.
             -Elena,dute si vezi unde e Katherine.
              Stefan se musca la incheietura si-i dadu sa bea.Incet-incet,Damon incepea sa-si revina,dar tot avea nevoie sa se hraneasca calumea,asa ca pornira spre hotel.In timp ce Elena ramse s-o caute pe Katherine.